31 ianuarie 2010

 Lăudat să fie Iisus!

 Părinte Cristian,

 Situaţia noastră în familie s-a schimbat foarte mult de când mergem la biserică, spre BINE. Am devenit mai răbdători, înţelegători unii cu alţii, ba chiar şi părinţii ne-au zis că nu este nimic straşnic dacă rămân însărcinată, pe când mai înainte erau categoric împotrivă. Îmi este frică să mă bucur tare de schimbările acestea. Citesc rugăciunea cu gândul la dumneavoastră, adică felul, seriozitatea cu care ţineţi slujba, astfel mă ajută să mă concentrez la ceea ce citesc.

 De Crăciun pe stil vechi am fost în vizită la bunica Maria, satul Grigoreşti, Republica Moldova (nordul Moldovei), care are 79 de ani. Bunica Maria era extrem de bucuroasă că ne-a văzut, dar a rămas şi mai bucuroasă când i-am povestit despre dumneavoastră. Am povestit în detalii despre modul excepţional cu care ţineţi slujba, ceea ce nu am mai văzut nicăieri! Cum vă rugaţi pentru noi, colindele minunate care se cântă în biserică, energia pe care o emanaţi, răbdarea şi dragostea pe care o aveţi cu fiecare în parte, şi aşa mai departe. Bunica, auzind toate acestea, a început să plângă şi a zis:

„Dragii mămucă-i (bunicii), după câte înţeleg eu preotul acesta este un SFÂNT. Am pensia de 50 RON, vă dau 25 RON din tătă inima ca să-i daţi la biserică pentru sănătate pentru mine şi Petru. Mă bucur foarte mult că vă duceţi la biserică şi să ştiţi că unde este DUMNEZEU acolo este pace şi linişte”.

Venim la biserica din Moşuni cu tot dragul – unde este credinţă, acolo este şi linştea sufletului, nu poţi face nimic fără DUMNEZEU!!!!!!

VĂ MULŢUMIM CĂ EXITAŢI!!!!!

Vă dorim viaţă lungă lângă biserică.

AMIN!

 Familia Maioru – Braşov - Chişinău