|
Aş dori să vă fac o mărturisire, pe care pot să o numesc şi miracol, ceea ce mi se întâmplă mie la Moşuni, ori de câte ori vin
Aş începe cu o mică introducere, ca să ştiţi despre ce este vorba. De aproape 20 de ani sufăr de rinită alergică, mi s-a intervenit chirurgical de două ori la nas, în oraşul Cluj, o dată în anul II de facultate şi a doua oară în urmă cu şase ani. De un an însă, am început să nu mai simt mirosuri. Mai existau perioade scurte când îmi revenea mirosul, dar de o jumătate de an pot să spun că nu se mai întâmplă aproape de loc. Indiferent cât de tare poate fi un miros, eu nu îl simt. Este foarte neplăcut, deoarece mirosul fiind în legătură cu gustul, nu mai simt nici aromele mâncărurilor. Ceea ce vreau eu însă să vă spun, este că, la Moşuni în biserică, de câte ori vin simt mirosul de mir, de tămâie, de lumânări. Dar doar la Moşuni. Eu chiar zic că este un miracol. Mă rog Bunului Dumnezeu să-mi revină acest simţ şi în bisericile de acasă, şi nu numai, ci pretutindeni, în permanenţă. Îi mulţumesc Părintelui Cristian pentru rugăciunile pe care le înalţă la ceruri şi pentru mine păcătoasa şi pentru ceea ce face în general pentru oameni. Veronica– Sibiu |