|
Decembrie 2005
Când am ajuns prima dată ACOLO, în acel loc binecuvântat de Dumnezeu, eram aşa de fericită, deşi aveam emoţii mari şi mă simţeam stingheră, deoarece nu cunoşteam psalmii care se citeau şi nici pricesnele care se cântau în biserică. Dar, auzind glasul părintelui Cristian slujind şi rugându-se în altar aveai impresia pe că nu te afli pe pământ. Era ceva divin, îl simţeai pe Dumnezeu aproape. În momentul în care am intrat, împreună cu soţul meu la părintele Cristian să ne spunem "of-ul", ne-a întâmpinat cu vocea sa blândă, întrebându-ne cu ce ne poate ajuta. I-am răspuns că avem două mari probleme. Prima ar fi problema locuinţei, întrucât urma să fim evacuaţi din apartamentul în care stăteam de 10 ani, acesta fiind revendicat de fostul proprietar. Deşi aveam promisiuni că vom primi o altă locuinţă, lucrurile stagnau, iar noi eram presaţi de timp, deoarece primisem somaţie de la proprietar să eliberam în câteva zile apartamentul. Părintele Cristian ne-a întrebat de ce nu am venit mai repede la dânsul, deoarece ştiam de şase luni de Moşuni (aşa şi era). "Nu-i nimic", a spus dânsul, urmând să ne dea canon de rugăciune, "se va rezolva". Ne-a întrebat apoi care este cealaltă problemă, şi de câţi ani suntem căsătoriţi. I-am răspuns că suntem căsătoriti de 12 ani şi nu avem copii, deşi am umblat la mulţi medici şi la multe clinici din ţară, chiar şi din străinătate. Ne-a întrebat pentru ce să ne dea mai întâi canon de rugăciune şi post. Am răspuns că dorim întâi canon de rugăciune pentru locuinţă, întrucât această problemă era cea mai urgentă. La numai o săptămână de la începerea primului canon de rugăciune am primit răspuns de la proprietar, că ne prelungeşte contractul de închiriere încă trei luni, fără să ne majoreze chiria. După ce am terminat primul canon de rugăciune şi post vinerea, în lunea imediat următoare, am primit repartiţia pentru noua locuinţă. Ne-am bucurat, mulţumindu-i Bunului Dumnezeu, că a răspuns rugăciunilor îngemănate ale noastre şi ale părintelui Cristian. Când am ajuns din nou la părintele Cristian să-i povestim cele întâmplate, părintele ştia deja că primisem răspuns la rugăciunile noastre. Mulţumim Bunului Dumnezeu pentru locuinţa pe care ne-a rânduit-o şi ne rugăm, în continuare pentru cealaltă problemă a noastră. Credem din toată inima, că Bunul Dumnezeu se va îndura şi va binecuvânta căsuţa noastră cu copii. Fie voia Domnului! Dumnezeu să ne ajute să facem voia lui, să ne apere de rele, să ne sporească credinţa şi faptele bune.
"Slavă lui Dumnezeu"
Simona (Sibiu )
|