30 octombrie 2009

Preacuvioase Părinte,

Vă mulţumesc pentru minunea care s-a petrecut cu tatăl meu şi fratele meu. Erau căzuţi tare jos.
Tata era bolnav de 7 luni, doctorii nu reuşeau să-i pună un diagnostic pentru a face tratamentul corect şi el se topea pe picioare.
Fratele meu nu reuşea să se angajeze, sau dacă se angaja se întâmpla ceva rău şi era dat afară sau pleca el fără să spună de ce.
După ce am lăsat prima dată pomelnic cu daruri la Sfântul Altar, tata a reuşit să se interneze la Spitalul Municipal printr-un doctor pe care Dumnezeu i l-a scos în cale, la Bucureşti. Mare este puterea lui Dumnezeu şi nebănuite sunt cărările Lui!
Tata a făcut toate analizele, i-au găsit afecţiunile de care suferea şi i-au dat tratament. Acum este mult mai bine, a început să mănânce, este mai optimist şi cu nădejde în Dumnezeu!
Fratele meu era şomer după 2 experienţe triste la 2 firme, din care la una a fost acuzat că a furat bani. După pomelnicul lăsat cu daruri la Sfântul Altar, şi-a găsit de muncă şi munceşte şi acum.
Minuni face Dumnezeu în fiecare zi, dar noi suntem atât de învârtoşaţi încât ne uităm, dar nu vedem nimic, ascultăm, dar nu înţelegem.
Vă mulţumesc pentru calea pe care ne-aţi deschis-o cu harul şi cu rugăciunile dumneavoastră!
Până acum mama mea îmi spunea că mă chinui prea mult, că nu trebuie să mai merg la Moşuni, iar după ce a văzut ce minuni a făcut Domnul cu ei, îmi dă bani ca să dau pomelnic cu daruri la Sfântul Altar!
Mare este puterea Ta, Doamne!
Să fiţi binecuvântat!

Mihaela - Tulcea