Lăudat să fie Iisus!

Mă numesc Mariana şi în prezent locuiesc în Canada cu familia. Au trecut aproape trei ani de când am plecat din ţară. Înainte de a pleca am trecut prin grele încercari.Soţul meu a făcut o pancreatita şi un icter mecanic încât nimeni nu ştia dacă mai scapă.Medicii nici nu vroiau să stea de vorba cu mine, deoarece în starea în care se afla i-au mai dat câteva luni de trăit. Au fost momente foarte grele pentru mine, dar Dumnezeu a vegheat tot timpul alături de noi. Eram aşa de disperata încât nu ştiam în care direcţie să mă îndrept, mai ales că eram într-o criză mare de bani şi ne pregăteam şi de plecare din ţară. Dar DOMNUL mi-a dus paşii la Moşuni. Soţul meu era în spital cu perfuzii, cu mari dureri când Mhaela Manciu, naşa noastră de cununie mi-a zis să-i dau ceva să aducă la Moşuni, să citeasca preotul. Nu am fost o femeie care mergea la biserică, dar am ştiut că o să fie bine. Asta s-a întâmplat într-o sâmbătă. Duminică dimineaţa când Mihaela era la Moşuni şi slujba era incepută, eu când am ajuns la spital, soţul meu nu mai era în perfuzii. L-am găsit cântând. Vă daţi seama că era un miracol. În plus, medicii l-au trimis acasă lunea fără nici o explicaţie. Aici a început legătura mea cu Moşuni. Bineînţeles că a trebuit SĂ CREDEM în DOMNUL şi să ne rugăm ca să ne ajute. De aceea gândul meu este la Moşuni şi la părintele Cristian care a fost mentorul meu. Este singura persoană din lume în faţa căruia pot să-mi deschid sufletul fără nici o reţinere. Îi mulţumesc pentru tot şi în primul rând pentru că m-a învăţat să mă rog Domnului.
CU MULTA DRAGOSTE

MARIANA - CANADA