Lăudat să fie Iisus!

Mare este puterea lui Dumnezeu, mărit să-I fie numele!
Până acum n-am scris, am ţinut tot în mine, dar trebuie să spun şi la alţii. Când am fost operată, totul era bine până când m-au dus la reanimare şi mi-au pus oxigenul. Atunci am început să fac foarte urât, mi-am făcut şi cu spray-uri cum sunt astmatică, dar nu a avut efect nimic. Am auzit la aparatul de lângă mine cum încetineşte inima, asistentele s-au speriat, au strigat la mine "ce fac „ ? Ce să fac ? Era să mă sufoc. Am scos oxigenul şi am strigat, cum am putut, să-mi aducă mirul meu (cel primit de la Părintele Cristian) din salon, din geantă. Când mi-au dat în mână şi am făcut cruce sub nas şi pe inimă, totul era bine, parcă am renăscut.
Nu ştiu, n-am cuvinte cum să-I mulţumesc Domnului că m-a ţinut în viaţă, că n-a lăsat un copil fără mamă, cum m-a lăsat mama mea. Ştiu că nu sunt perfectă, mai multe lucruri trebuie să le las, lucruri lumeşti, dar sper cu ajutorul Domnului voi reuşi şi aş vrea să-L slujesc câte zile mai am pe pământul acesta.

Margareta