|
Martie 2009
Părinte Cristian,
Mulţumesc Tatălui Ceresc pentru toate; mulţumesc pentru că în bunătatea Sa, S-a îndurat de noi şi v-a trimis în calea noastră şi în viaţa noastră ca să ne fiţi lumină şi sprijin şi călăuză şi ajutor. Nu ştiu dacă ştiu să fiu suficient de recunoscătoare pentru atâta milă şi îndurare de câtă am avut parte. Mă rog ca în tot ceea ce fac, în toată viaţa mea, să pot face cu bucurie doar voia Lui cea sfântă. Trebuie să fac o mărturisire. În ultimele luni, mă dureau foarte tare ochii. Era o durere profundă, ca o arsură pe care nu ştiam cu ce să o alin. Nu m-am dus la medic, dar v-am rugat pe Sfinţia Voastră să mă miruiţi pe ei, convinsă fiind că Cel care mi-a vindecat mâna prin mâna Sfinţiei Voastre, va lucra. La câteva minute după prima miruire, în ochiul drept care mă durea cel mai tare, am simţit aşa, ca o arsură foarte fină, de parcă un burghiu de foc îmi sfredelea ochiul în profunzime. A ţinut asta aproape jumătate de oră. A doua oară am simţit acelaşi lucru, cu mai puţină intensitate, în ochiul stâng. A treia oară, ochiul drept a fost din nou cel vizat. De data aceasta, arsura a fost mult mai intensă şi de mai lungă durată – a ţinut până am ajuns la Cluj şi a cuprins tot ochiul. De atunci au trecut trei săptămâni şi durerea nu a revenit – chiar dacă m-am uitat la televizor şi am stat chiar la calculator – ceea ce înainte era foarte greu. Cu recunoştinţă, din inimă, vă mulţumesc! Îl rog pe Bunul Dumnezeu să vă ocrotească, să vă păzească aşa, ca pe lumina ochilor, să vă dea sănătate, să vă mângâie ori de câte ori veţi avea nevoie, să vă asculte rugăciunile şi să vă dea putere ca în toate faptele Sfinţiei Voastre să se laude şi să se slăvească numele Său cel Sfânt. Cu recunoştinţă vă sărut mâna,
Mama lui George
|