Decembrie 2006

Lăudat fie Iisus!

Cu doi ani în urmă, copleşiţi de o mare încercare, am venit la biserica din Moşuni, a Domnului Dumnezeului nostru, dărâmaţi de durere, dar cu multă credinţă şi speranţă în Dumnezeu. Un incendiu a mistuit în câteva ceasuri agoniseala noastră toată şi o parte din cea a familiei noastre. Cu disperare ne rugam la Dumnezeu să-l vădească pe cel ce ne făcuse un rău atât de mare. Dumnezeu însă a ştiut că nu de asta aveam nevoie, şi, în urma rugăciunilor noastre, ale voastre şi ale Părintelui Cristian, am primit de la El altceva decât am cerut, am primit cu mult mai mult. Am primit sănătate. Am primit liniştea sufletească de care aveam atâta nevoie. Am primit linişte şi înţelegere în familia noastră şi am primit cele mai mari bucurii prin copiii noştri. Băiatul care a terminat facultatea anul trecut a găsit imediat după absolvire un loc de muncă foarte bun şi bine plătit, iar fetiţa noastră a primit tăria necesară pregătirii pentru admiterea la facultatea de arhitectură din Bucureşti. Este înmiit mai mult decât demascarea răufăcătorului care ne-a pus foc.
După doi ani de smerenie, post şi rugăciune, bunul Dumnezeu ne-a dat şi din punct de vedere material, suficient cât să reconstruim pensiunea mistuită de flăcări, mai solidă şi mai frumoasă decât cea pe care o construisem cu doi ani mai devreme.
Este una dintre cele mai puternice lecţii de viaţă. Dumnezeu ştie mai bine decât noi ce avem nevoie şi cum, cât avem nevoie şi când. Noi trebuie să avem încredere şi credinţă, să-L respectăm, să-L iubim şi să-L rugăm, iar El ne va da nouă de fiecare dată mai mult, mai bun şi decât cerem şi mai ales decât ne-am putea închipui că avem nevoie.
Slavă Ţie Dumnezeu nostru, Slavă Ţie!
Iar de acolo de unde tu ne-ai dat, vom da la rândul nostru din tot sufletul un mic ajutor pentru reconstruirea sfintei bisericii din Veţa, biserică ce a avut aceeaşi tragică întâmplare, dar care va renaşte şi va dăinui în veci.
AMIN