|
23 noiembrie 2008
Sărutăm dreapta Preascump şi iubit Părinte,
Ne rugăm Doamne pentru sănătate, fericire..., dar în primul rând când vrem să mulţumim. Mulţumim lui Dumnezeu, Tatălui Nostru pentru absolut tot ce am primit! Necazuri şi probleme sunt, dar sunt mărunte şi trecem peste ele ştiind că suntem iubiţi şi ocrotiţi. Nu ne ajung cuvintele ce le cunoaştem pentru a mulţumi. Ne bucurăm că după aproape 6 ani, am revenit „acasă". Da, acasă la Moşuni. E greu departe de „casă", e greu mai ales când nu ştii cât de des poţi ajunge. Cine oare nu-şi iubeşte casa, cine oare nu iubeşte casa sufletului? Străinătatea şi depărtarea m-au făcut să mă gândesc şi să nu uit clipele petrecute în marea familie de la Moşuni. Am spus tuturor despre căldura casei din Moşuni. Mulţumesc Doamne pentru clipa ce mi-ai dat-o, clipa de a mă întoarce AICI. Bunule Părinte Cristian Pomohaci, aici am aflat atâtea lucruri, aici am învăţat atâtea lucruri, aici am înţeles că încă oamenii îşi iubesc aproapele... se poate. Aici am devenit bogaţi, aici am învăţat să ne rugăm şi să nu ne mai simţim singuri. Nu vreau să vă reţin cu rândurile mele (aş fi în stare să scriu zeci...), dar vreau să mulţumesc pentru ce am primit aici; ştiu că Dumnezeu este cu noi şi ştiu că ne va îndruma paşii pe drumul drept. Sărutăm dreapta iubitul nostru Părinte. Mulţumim..., mulţumim...., mulţumim!
Claudia-Roxana
|