| - Necunoscută |
|
Lăudat să fie Iisus!
Vreau să deschid această mică scrisoare cu bucuria pe care am petrecut-o. Când îmi aduc aminte de ea sunt fericită, în sensul că Dumnezeu aşa a vrut să-mi deschidă calea spre Casa de la Moşuni.
Eram în postul Crăciunului, mă rugam la Dumnezeu ca să pot să ajung la dumneavoastră la biserică. În Ajunul Crăciunului am ajuns pentru prima dată cu bine, dar îmi uitasem baticul acasă. Dumnezeu mi-a adus-o în cale pe doamna Maria pe care o ştiam din vedere.
Intrând în biserică fără batic, un domn mi-a atras atenţia mie şi prietenei mele să ieşim pentru a ne da baticuri. Îi mulţumesc lui Dumnezeu şi domnului acela că ne-a ajutat să luăm parte la slujbă cum se cuvine.
Dumnezeu aşa a vrut să ne scoată în cale pe acel domn (Dan).
Pentru următoarea dată când am ajuns la Moşuni, luasem legătura cu doamna Maria ştiind că dânsa a fost la Moşuni, ajutându-mă cu un număr de telefon pentru a mă programa la microbuz – un om foarte bun, cu credinţă mare, care mult bine a făcut şi face pentru toată lumea. Am avut şi eu norocul să fiu în acel microbuz cu oameni deosebit de buni cu credinţă mare în Dumnezeu. Acea zi o ţin minte toată viaţa mea (a fost de Bobotează) şi a fost o zi petrecută în Rai, şi mă bucur foarte mult când îmi amintesc acea zi, ştiind că Dumnezeu aşa lucrează şi a lucrat pentru a-mi deschide calea spre credinţă, spre El Dumnezeu.
Mulţumesc lui Dumnezeu pentru că m-a ajutat foarte mult de când merg la Moşuni. M-a ajutat şi înainte, dar de când vin la Moşuni mi-am schimbat viaţa. La multe am renunţat pentru ca Dumnezeu să-mi poată îndeplini dorinţele.
Îl rog pe Dumnezeu să mă întărească, să-mi dea mai multă putere pentru a mă ruga!
Ar mai fi multe de scris, dar Dumnezeu ştie prin câte am trecut.
Doamne ajută!
|