|
26 septembrie 2008 Părinte Cristian, Vreau să vă spun din suflet „La mulţi ani!”, să vă ţină Tătuca cel de sus mereu sănătos, să vă dea putere să puteţi continua lucrarea ce-aţi început-o cu noi. Şi eu şi Florentin şi întreaga familie vă apreciem foarte mult şi vă iubim nespus, şi deşi nici cele mai frumoase cuvinte nu ar putea descrie întocmai ce reprezentaţi pentru noi, am încercat totuşi să vă scriu câteva rânduri: Aşa cum floarea mult aşteaptă Un strop de rouă-n miez de vară Cu-aşa de mare nerăbdare Aştept mereu, ca prima oară, Să vă revăd, preabun Părinte, Să vă ascult, să iau aminte La vorba plină de credinţă, de har, La ruga-n stăruinţă. Chip blând, de înger, vorbă caldă, Şi bunătate fără margini, Şi-o inimă atât de mare Că-n ea încape o lume-ntreagă... Eu nu vă povestesc din basme Şi chiar de-i greu de înţeles Aşa-i bunul nostru Părinte Pe care Domnul l-a ales Să ne înveţe ce-i credinţa În Fiu, în Duh, Tată ceresc Să ne arate biruinţa A tot ce-i Sfânt, Dumnezeiesc. Şi vreau în astă zi frumoasă Tot ce-i mai bun să vă doresc Să vă mulţumesc, din suflet, Pentru minuni ce se-mplinesc, Pentru dulceaţa-n inimi multe, Şi zâmbetele de copii, Pentru-alinarea atâtor mame, Şi împliniri de vise... mii! Să vă dea Bunul Dumnezeu sănătate multă! La mulţi ani! Am îndrăznit să vă fac şi un mic cadou, despre care trebuie să ştiţi că este „inventat” de mine, am creat o trăistuţă din două covoraşe, întrucât nu am găsit nicio trăistuţă care să „merite” să vă stea pe umăr. Alina Alexandra - Bucureşti |