|
Trecerea spre Lumină …
Este Postul Paştelui şi ne lăsăm cuprinşi de freamătul pregătirilor interioare şi exterioare …aşteptând nerabdători ziua sfântă a Învierii Domnului, ziua bucuriei depline, taina tainelor, metamorfoza întru iubire a fiecărui suflet care Îl cinsteşte pe Hristos! Acum oamenii fac cei mai multi paşi către sfintele biserici creştine … se roagă mai mult, postesc, iarta, iubesc … se împărtăşesc cu sfintele taine. Fiecare român, acolo unde locuieşte, în Dobrogea, Moldova, Transilvania, Bucovina, Muntenia îşi aduce aminte de rădăcinile sale, de sfinţii şi sfintele locurilor care l-au preţuit pe Hristos, de tradiţiile de Paşte locale lăsate moştenire din bătrâni, preţuind sfinţenia locului sau … locul sfinţeniei … În fiecare zi facem multi paşi … Realizăm oare vibrarea sfinţeniei fiecărui loc? Locuiesc în Dobrogea, pământ sfânt, călcat de Sfântul Andrei, de Sfinţii Epictet, Astion, Zotic, Atal, Camasie, Filip …faruri spirituale care luminează necontenit marele spirit creştin dobrogean şi nu numai! Poate aşa se explică de ce în această zonă trăiesc atâtea neamuri în pace şi armonie de atâţia ani, ajutându-se reciproc, trăind frumos, cu înţelegere faţă de tradiţiile fiecăruia : români, ruşi, ucrainieni, aromâni, evrei, greci, bulgari, turci, italieni, polonezi, tătari şi aşa mai departe. E minunat să vezi cum fiecare are înţelegere şi faţă de credinta fiecaruia, rezultând un filon dobrogean al tradiţiilor populare specifice perioadei prepascale şi pascale . Astfel "Lăzarelul" sărbătorit în Sâmbăta de Florii este practicat în mai multe localităţi dobrogene . În zona de sud a Dobrogei fetele se împodobesc cu coroniţe din salcie, colindă şi primesc ouă pe care apoi le înroşesc. (Bugeac, Izvoarele) Tot pentru sâmbăta Floriilor există un obicei dobrogean al "Olăriei”,constând în aprinderea pe dealuri a unor focuri făcute cu resturi de vegetaţie uscată, simbolizând purificarea regnului vegetal, în scopul obţinerii unei vegetaţii înnoite şi îmbelşugate, rostogolindu-se roţi de căruţă înfăşurate în paie, având ca simbol cursul soarelui pe cer şi purificarea comunităţii de tot ce e rău. Săptămâna Mare este o perioadă de trecere, un Pesah al spiritului, care se defineşte cu căutarea comună a binelui, a înţelegerii şi păcii, fiecare aşteptând cu nerăbdare Paştele, sărbătoarea comună a sufletelor care vin să-şi primească Lumina ... participând la slujbele deniilor ce au loc în această săptămână până în Joia Mare, la Prohod, culminând cu slujba Învierii Domnului. În această sfânta zi, în unele sate dobrogene, credincioşii obişnuiesc ca, după luarea luminii de la preot, să se ducă prima dată la cimitir, pentru a duce lumina la mormintele celor adormiţi .(Alba, Frecaţei, Iulia, Poşta, Teliţa) Pentru a treia zi de Paşte, în Dobrogea, este cunoscut obiceiul „Paparudei” (în localităţile Niculiţel, Luncaviţa,Văcăreni, Jijila), constând în stropirea cu apă a unui grup de femei tinere sau bătrâne, care s-au împodobit cu ramuri verzi .Ele obişnuiesc să intre din curte în curte, dansând şi cântând pentru ploaie, udându-se între ele sau fiind udate de gazdă. Masa de Paşte este întodeauna îmbelşugată, cu cozonaci împletiţi făcuţi după reţete dobrogene străvechi, care au fost sfinţiţi la sfânta biserică împreună cu pasca, ouăle roşii vopsite în Joia Mare şi câte puţin din bucatele pentru care credincioşii vor să aibă spor şi binecuvântare tot anul : brânză, carne, vin, grâu, ulei. Dincolo de aceste tradiţii şi obiceiuri cea mai importantă „tradiţie” rămâne împreunăsimţirea în duhul sfintei sărbători a Învierii Domnului care reuneşte credincioşii după slujba de la biserică, luarea luminii de la preot pentru a fi dusă la casele lor şi pentru a se bucura împreună cu cei dragi. Articol scris de Mihaela Vicolov - Tulcea |