De ce porţi Tu povara atâtor îndoieli?
Cuvântul meu e veşnic şi pe pământ şi-n Cer,
Eu pot să-ţi dau credinţă chiar dacă tu eşti slab,
Dar nu privi la tine, copilul Meu cel drag.
Eu pot să-ţi dau putere când tu eşti în durere
Dar nu privi la valuri, ci cheamă-Mă degrab!
Aşteaptă în credinţă, căci Eu dau biruinţă
Da, eu şi nimeni altul, sunt izbăvirea ta!

De ce porţi tu povara atâtor deznădejdi,
De ce-ţi pierzi tu răbdarea când ştii că Eu veghez?
O, spune-mi totul Mie şi jos la Crucea Mea,
Te chem să-ţi laşi povara, oricare ar fi ea!
O, vino în lumină, odihna Mea-i deplină
Eu pot să-ţi dau răbdare, Eu pot să te-ntăresc
Eu pot să-ţi dau vedere şi să revărs putere
Iar tu cu bucurie ai să Mă preaslăveşti!

De ce cazi tu adesea, învins de-ngrijorări
Şi temeri după temeri, când eşti în încercări?
Când Eu sunt peste toate şi totul e al Meu,
Când eşti în a mea Mână, iar Eu sunt Dumnezeu!
Eu sunt Iisus, Mesia, Eu am învins robia
Eu am învins şi moartea, Eu pot să te-ocrotesc,
Eu te-am ales din lume, Eu te-am chemat pe nume
Şi de rămâi în Mine, prin Mine biruieşti!