De-atâtea ori Te-am căutat,
În încercări nespuse,
De-atâtea ori eu am dorit
Să Te-ntâlnesc Iisuse.
De câte ori am suspinat
De câte ori m-am întristat
Şi cu cât dor Te-am aşteptat,
Ştii numai Tu Iisuse.

De câte ori ca un străin
Mergeam plângând pe cale,
Şi inima-mi ardea-n ascuns
De dorul feţei Tale.
Dar nimeni nu m-a înţeles
Doar Tu ales între aleşi,
Te-ai îndurat şi mi-ai trimis
Alinul mâinii Tale.

De câte ori eu m-am retras
Crezând c-aşa e bine,
Tu mai aproape m-ai chemat
Să fiu unit cu Tine.
Tu cu răbare-ai aşteptat
Cu Duhul Sfânt m-ai îmbrăcat,
Şi ani întregi m-ai învăţat
Să merg în pas cu Tine.

Dar azi privind lumina Ta
Şi faţa Ta cea dulce,
Îţi mulţumesc de mii de ori
Şi vreau să-Ţi spun Iisuse:
Că nu-i suspin atât de greu
Pe cât de mare-i harul Tău
Şi izbăvirea care-o dai
Prin jertfa de pe Cruce.

Că nu-i iubire ca a Ta
Cu drag să ne-nconjoare,
Că nu-i putere ca a Ta
Să ne ţină pe Cale.
Că nu e soare mai măreţ
Şi nici ales între aleşi,
Să mângâie în ceasul greu
Făptura mâinii Tale.