Ce n-ar vrea să facă omul
Ca să fie mântuit
Dacă sunt lucruri prea multe
Şi lucrezi necontenit

De aceea frate dragă
Aş dori ca să vă spun
Despre o biată servitoare
Care-avea un suflet bun

N-avea timp de rugăciune
Toată ziua, ea lucra
Dar ea prin lucrarea ei
Ea într-una se ruga

Ea când mătura prin casă
Din gură aşa zicea
Aşa să mături Iisuse
Răul din inima mea

Când spăla rufe la baie
Din gură zicea mereu
Aşa să-mi speli, Doamne
Sfinte
Haina sufletului meu

Când ea călca cu maşina
Din gură, aşa zicea
Aşa să-mi netezeşti,
Doamne
Spre ceruri cărarea mea

Şi atunci văzut-a Domnul
Fapta ei cea strălucită
I-a gătit în cer lăcaşul
Ca să fie fericită.

Amin.