|
Era seară liniştită Cu cerul senin Când fu cina pregătită Fiului Divin Când fu cina pregătită Fiului Divin
El veni cu-ai Lui la masă În locul gătit Ş-apoi cu voce miloasă Astfel a vorbit Ş-apoi cu voce miloasă Astfel a vorbit
Fraţii mei sosit-a ceasul Să ne despărţim Voi să nu pierdeţi curajul Căci iar am să vin Voi să nu pierdeţi curajul Căci iar am să vin
Trebuie să vină toate Cele ce s-au scris Voi fi judecat la moarte Şi pe cruce-ntins Voi fi judecat la moarte Şi pe cruce-ntins
Dar vă spun mai dinainte Pentru ca să ştiţi Că din voi unul mă vinde Pe treizeci de-arginţi Că din voi unul mă vinde Pe treizeci de-arginţi
Atunci toţi se îndreptară Către 'nvăţător Şi pe rând Îl întrebară Care-i trădător Şi pe rând Îl întrebară Care-i trădător
Când veni rândul lui Iuda Întrebă şi el Nu cumva voi fi eu Doamne Fiul cel mişel? Nu cumva voi fi eu Doamne Fiul cel mişel
Tu eşti Iudo, zise Domnul Du-te mai curând Iată-acum sosit-a ceasul Să faci ce-ai de gând Iată-acum sosit-a ceasul Să faci ce-ai de gând
El atunci îndată merse Către acel sobor Unde s-aştepta cu sete A Domnului omor Unde s-aştepta cu sete A Domnului omor
Acolo-şi vându Stăpânul Iuda cel mişel Şi printr-un sărut făţarnic Îl predă pe El Şi printr-un sărut făţarnic Îl predă pe El
Ei L-au dus la judecată Şi L-au osândit Ca pe cruce cu ocară Să fie răstignit Ca pe cruce cu ocară Să fie răstignit
Însă El în ziua a treia Din morţi a-nviat Şi pe noi cei vinovaţi Cu Tatăl ne-a 'mpăcat Şi pe noi cei vinovaţi Cu Tatăl ne-a 'mpăcat
|